Laboratorul geobotanică şi silvicultură
Scurt istoric
Cercetări geobotanice şi silvice au fost efectuate în câteva laboratoare din Grădina Botanică. În perioada aa.1950-1980 au fost efectuate cercetări geobotanice şi silvice de către colaboratorii ştiinţifici, mai întâi ai grupei, iar apoi din 1964 de lab.floră şi geobotanică condus de profesorul, membru corespondent al A.Ş.M Tatiana Gheideman. Cercetări silvice între anii 1970-1980 au fost efectuate de colaboratorii ştiinţifici ai lab. De cercetare a problemelor de uscare a stejarului, condus de dr.în agricultură Iu. Kravciuk. În anii 1980-2010 cercetări geobotanice şi silvice au fost efectuate de către cercetătorii ştiinţifici ai lab. geobotanică şi silvicultură condus de doctorul habilitat, profesorul Gh.Postolache.
Componenţa actuală a laboratorului
Postolache Gheorghe, doctor habilitat, profesor, şeful laboratorului; Lazu Ştefan, doctor în biologie, cercetător ştiinţific coordonator; Miron Aliona, doctor în biologie, cercetător ştiinţific superior; Cuza Petru, doctor în biologie, cercetător ştiinţific superior; Talmaci Ludmila, cercetător stajiar; Titică Genadie, specialist coordonator-doctorand; Botnărescu Veronica, specialist.
Direcţia principală de cercetare
Conservarea in situ şi ex situ a diversităţii plantelor autohtone din Republica Moldova.
Tema de cercetare: Cercetarea diversităţii floristice şi fitocenotice a Ariilor Naturale Protejate în vederea elaborării recomandărilor de optimizare a conservării diversităţii plantelor.
Realizări
In baza cercetărilor geobotanice au fost:
-evidenţiate legităţile de formare şi răspândire a comunităţilor forestiere, de stepă, de luncă, acvatice şi palustre;
-evidenţiată diversitatea fitocenotică şi alcătuit Prodromul Vegetaţiei Moldovei;
-elaborate clasificări a vegetaţiei forestiere, de stepă şi de luncă;
-elaborate harta vegetaţiei şi harta regionării geobotanice a Moldovei;
-elaborate recomandări de protecţie a suprafeţelor cu vegetaţie valoroasă din Moldova
In baza cercetărilor silvice a fost evidenţiate:
- diversitatea populaţională a stejarului pedunculat (Quercus robur)(P.Cuza,)
- au fost evidenţiate şi descrise noi tipuri de păduri(Gh.Postolache)
- legităţile de regenerare a gorunului, stejarului, fagului şi altor specii în parchete din pădurile din Nordul Moldovei(Gh.Postolache).
- apreciată influienţa factorilor ecologici şi fiziologici la formarea şi răspândirea principalilor tipuri de păduri(V,Chirtoacă, St.Lazu,);
- fitomasa şi productivitatea biologică a arboretelor, stratului arbuştilor şi ierburilor din ecosistemele forestiere (T.Gheideman, V.Chirtoacă, St.Lazu,Gh.Postolache).
- suprafeţele afectate de uscarea stegarului şi pricinile care au dus şa uscarea stegarului (anii 1970-1980)(I.Kravciuk,D.Gociu,A.Priseaginiuk).
- resursele genetice de gorun,stegar, fag, arţar, paltin, jugastru, frasin, plop alb(Gh.Postolache, Şt.Lazu, Dr.Postolache, I.Palancean);
- carcarcasa forestieră a Moldovei(Gh.Postolache);
- compoziţia, structura perdelelor forestiere de protecţie din agroecosisteme, de-a lungul drumurilor, albiei râurilor şi lacurilor(Gh.Postoşache,Şt Lazu,V.Chirtoacă).
În baza informaţiei colectate şi legităţilor evidenţiate au fost elaborate:
Concepţii:
- Conceptul de optimizare a reţelei ariilor protejate pentru conservarea biodiversităţii(2002)
- Conceptul litiera component a ecosistemelor forestiere (1976).
- Conceptul de descriere a ariei protejate (2005).
- Conceptul carcasa forestieră(2008)
Noi definiţii: Tipul de litiera(1976), oază biocenotică(1987), biom(2002), carcasa forestieră (2008), arboret etalon(2002), zona cu protecţie integrală(2003),microexpoziţie(2010).
Noi metode de cercetare:
- Metoda de amplasare a reţelei de suprafeţe permanente în rezervaţii forestiere(1994);
- Metoda de creare a perdelelor forestiere în livezi(1984,1985);
- Metoda cercetării ariilor protejate (2002).
- Procedeu de sistematizare a arboretelor(Postolache,2008)
Recomandări:
- Recomandări de instituite a noi arii protejate de Stat(1987,1998,2000);
- Recomandări de creare a perdelelor forestiere(1987,1995);
- Recomandări de creare a plantaţiilor forestiere în zona bazinelor acvatice(1987);
- Recomandări şi îndrumări privitor la combaterea secetei ( coautor) (1995);
- Recomandări de conservare a resurselor genetice forestiere de gorun.
- Recomandări de efectuare a lucrărilor silvotehnice în pădurile afectate de pole în noiembrie 2000(2001).
Hărţi:
- Harta vegetaţiei Republicii Moldova.
Scara 1:1 500 000 (1995,2001,2002);
- Regionarea geobotanică a Republicii Moldova. Scara 1:4 000 000(1994,1995,2002);
- Plante rare. Scara 1:1 500 000(1999, 2002);
- Plante medicinale. Scara 1:1 500 000(2002);
- Harta răspândirii fagului în sud-estul Europei;
- Harta răspândirii gorunului în sud-estul Europei;
- Harta răspândirii stejarului pedunculat în sud-estul Europei;
Colaborare internaţională:
Participare la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice.Colaboratorii ştiinţifici a laboratorului de geobotanică şi silvicultură au participat cu rapoarte la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice în ţară şi peste hotare: Austria, Belarusi, Bulgaria, Cehia, Elveţia, Estonia,Franţa,Germania,Norvegia,Portugalia,România,Rusia,Suiedia, Ucraina, Ungaria.
Participare în proiecte naţionale şi internaţionale.
A iniţiat proiectul :Cercetarea resurselor genetice forestiere în pădurile de foioase din Sud-Estul Europei, care s-a îndeplinit împreună cu cercetători ştiinţifici din Bulgaria, România, Italia, Luxemburg şi Moldova(1997-2001).
Participare în Programe internaţionale.
Gh.Postolache este coordonator naţional în Programul european EUFORGEN din anul 1997.
Gh.Postolache este coordonator naţional în Programul european Planta Europa din a.2002.
Teze susţinute de doctor habilitat şi doctor în ştiinţe.
A fost susţinută 1 teză de doctor habilitat:
-
Postolache Gheorghe : „Vegetaţia Republicii Moldova”(1996).
3 teze de doctor în biologie:
-
Cuza Petru -”Structura populaţională a stejarului pedunculat (Quercus robur L.) din Republica Moldova” Chişinău (1994).
-
Miron Aliona :”Diversitatea vegetaţiei din luncile râuriulor mici din stânga Prutului de mijloc „(2009)
-
Covali Victoria :”Biodiversitatea ariilor protejate din lunca Prutului de mijloc”(2009)
Construcţia Grădinii Botanice.
A fost elaborată Expoziţia "Vegetaţia Moldovei" (suprafaţa 14 ha) care include tipurile de vegetaţie din Moldova.
Publicaţii
Colaboratorii laboratorului de geobotanică au publicat peste 400 lucrări ştiinţifice în reviste, culegeri şi enciclopedii dintre care 10 monografii şi 4 broşuri;
Monografii
- Postolache Gh. Vegetaţia Republicii Moldova. Chişinău. Editura Ştiinţa. 1995. 340 p.
- Turok J., Alexandrov A., Blada I., Postolache G., Biris I.,Donita N., Gancz V., Genov K. and Lazu S. Genetic resources of Fagus spp. in southeastern Europe. Rome. IPGRI.2000.
- Postolache Dr. State of Forest and Tree Genetic Resources in the Republic of Moldova. //Forestry Departament. Food and Agriculture Organization of the United Nation. FAO, Rome, Italy. 2004. 51 pag.
- Postolache Gh., Chirtoacă V. Natura rezervaţiei Plaiul Fagului. Rădenii Vechi. 2005.430 p.
- Begu A., Postolache Gh.,Prepeliţă A.,Nina Volontir. Resursele naturale. Capitolul Resurse vegetale. //. Chişinău. Ştiinţa. 2006. Pag. 110-133.
- Ciubotaru Al.,Postolache Gh., Teleuţă A. Lumea Vegetală a Moldovei. Volumul 4. Plante cu flori –III.Clasa Liliopsida. Editura Ştiinţa 2007. 184 pag.
- Toma S.,Andronic L.Postolache Gh.Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extremali asupra plantelor de cultură.//Capitolul Carcasa forestieră a Stepei Bălţi.Chişinău 2008.
- Postolache Gh.Expoziţia Vegetaţia Moldovei din Grădina Botanică AŞM.Chişinău,Ştiinţa 2010.
Articole recente
- Postolache Gh., Cebotarenco I.,Covali V.,Miron A.,Talmaci L.,Titică Ghenadie. Aria protejată Pădurea Hârbovăţ. //Mediul Ambiant Nr.1(49). 2010. Pag 32-40
- Postolache Gh., Cebotarenco I. Aria protejată Grădina Turcească. //Mediul Ambiant Nr.3(51). 2010. Pag 1-7. - Postolache Gh. Aria protejată Boguş. //Mediul Ambiant Nr.4(52). 2010. Pag 39-43. - Covali V. Biodiversitatea fitocenotică a ariilor protejate forestiere din valea Prutului de Mijloc. Autoreferat al tezei de doctor. Chişinău. 2009, 27 p.
- Lazu Şt., Teleuţă Al., Alexandrov E., Talmaci L. Componenţa floristică şi fitocenotică din Rezervaţia Peisagistică Căbăeşti-Pârjolteni. // Mediul ambiant, N 1, 2009
- Lazu S., Teleuţă A., Postolache Gh.,Talmaci L.,Titică G. Rezervaţia peisagistică ”Climăuții de Jos”. // Materialele simpozionului ştiinţific international "Conservarea diversitatii plantelor" consacrat aniversarii a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Stiinte a Moldovei. 7-9 octombrie 2010. Chisinau 2010.Pag. 206-211.
- Lazu Şt., Teleuţă Al. Fitocenotaxonomia pajiştilor de luncă din R.Moldova. //Academicianul P.M.Zhukovskii – 120 ani. Eco-Tiras. Chişinău, 2008, p. 67-72.
- Lazu Şt., Teleuţă Al., Alexandrov E., Talmaci L. Rezervaţia Peisagistică Căbăetişti Pârjolteni. Lucrări şt., vol. 16. Horticultură, viticultură, silvicultură şi protecţia plantelor. U.A.S.M. Chişinău, 21.10.2008. pag. 274-276.
- Miron Aliona. Flora and vegetation of grasslands from Nârnova river’s bottomland, Journal of Plant Development, Volume 15, Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, 2008, p. 77-82.
- Miron A. Vegetaţia luncilor râurilor mici din stânga Prutului de Mijloc. Autoreferat al tezei de doctor. Chişinău, 2009, 27 p.
- Miron Aliona. Flora şi vegetaţia pajiştilor din lunca râului Sărata. Mediul ambiant, Nr. 5 (29) Chişinău, 2006, p. 31-35.
- Postolşache Gh. Flora şi vegetaţia rezervaţiei Vrăneşti. //Buletinul Academiei de Ştiinţe a R.M. Ştiinţe biologice şi chimice. 1994. N.1. paj.10-14.
- Cuza P. Structura populaţională a stejarului pedunculat (Quercus robur L.) din Republica Moldova. Chişinău 1994. 22 paj.
- Postolache Gh. Metodica amplasării reţelei de suprafeţe de cercetare în rezervaţiile forestiere.//Revista pădurii.(România)1994. N4.
- Postolache Gh. 1998. Status, protection and rational use of forest genetic resources in Moldova.Pp.3-5 in Sustainable forest genetic resources programmes in the Newly Independent States of the former USSR. Procedings of a wokshop, 23-26 September 1996, Belovezha, Belarus(G.G.Goncearenco, J.Turok, T.Gass and L.Paule, eds.). Copublished by Arbora Publishers, Zvolen, Slovakia and International Plant Genetic Resources Institute, Italy.
- Postolache Gh. Realizările în domeniul geobotanicii şi silviculturii din ultimii 50 ani.//Grădina Botanică la 50 de ani. Chişinău 2000. Paj. 84-97.
- Postolache Gh. Moldova - In situ conservation of pedunculate oak(Quercus robur) genetic resources. //Second EUFORGEN Meeting on Social Broadleaves. 3-6 June 1999- Birmendsorf,Switzerland. J.Turok, A.Kremer, L.Paule, P.Bonfils and E.Lipman,compilers. Paj.7-12.
- Postolache Gh., Rotaru P., Talmaci I. Recomamndări de efectuare a lucrărilor silvotehnice în pădurile afectate de polei în noimebrie 2000. Chişinău. 2001, 23 paj.
- Postolache Gh. Probleme actuale de optimizare a reţelei ariilor protejate pentru conservarea biodiversităţii în Republica Moldova. // Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole.2002.N 3, Paj.3-17.
- Blada I., Alexandrov A., Postolache Gh., Turok J.,and Donita N. Inventories for in situ Conservation of Broadleaved Forest Genetic Resources in South eastern Europe. Managing Plant Genetic Diversity (Eds. J.M.M Engels, V.Ramanatha Rao, A.H.D. Brown and M.T. Jsckson. 2002. P.217-227.
- Постолаке Г., Истрати А. Флора и растительность заказника Чумай. // Известия АН РM.Серия биол. и хим. наук. 1991. N 3. С. 3-14.
- Постолаке Г., Истрати А. Флора и растительность степного участка Буджяк. //Известия АН РM. Серия биол. и хим. наук. 1992. N 2. С.12-20
- Постолаке Г. Растительность степей Республики Молдова// Известия АН РM.Серия биол. и хим. наук. 1993. N 4. С.3-10.
Adresa: Chişinău 27702, str.Pădurii, 18. tel. 63-66-53; E-mail [email protected]
