GB

Grădina Botanică Națională(Institut) "Alexandru Ciubotaru"

Profesorul Ion Comanici la 80 de ani

                                                                                      

        La 14 iulie 2013, profesorul universitar Ion Comanici împlineşte 80 de ani. S-a născut într-o familie de ţărani cu stare şi cu harul muncii, din c. Colibaşi, judeţul Cahul. După absolvirea facultăţii de biologie şi chimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol, în 1958 se înscrie la doctorantură în cadrul Grădinii Botanice a A.Ş.M., având în calitate de conducător ştiinţific pe ilustratul savant acad. V.Rîbin, discipol şi colaborator al lui N.I.Vavilov.
         În anul 1965 îşi susţine teza de doctorat cu tema: „Înmulţirea vegetativă a nucului”, iar în 1983 – teza de doctor habilitat în biologie. Comanici este promotorul noii ramuri în agricultura Republicii Moldova – cultura de soi a nucului, care a luat amploare şi actualmente se dezvoltă vertiginos. S-a început de la aceea că la sfîrşitul anilor 50 şi începutul anilor 60 (secolul trecut) I. Comanici împreună cu prof. V.Rîbin au ridicat întrebarea despre altoirea nucului, lipsa căreia era dintotdeauna cauza principală pentru punerea culturii nucului pe bază de soi, ştiinţifică (a se vedea „Moldova Socialistă” din 9 octombrie 1959; „Советская Молдавия” от 11 декабря 1959г.; „Moldova Socialistă” din 16 martie 1960, nr.63). La început, Comanici a studiat minuţios particularităţile morfo-fiziologice ce ţin de activitatea cambială şi procesele de concreştere a ţesuturilor la altoire, precum şi exigenţele acestora faţă de temperatură şi umiditate. În continuare au fost elaborate metode eficiente de altoire a nucului atît în spaţiu protejat, în containere şi în lăzi de stratificare, cît şi în teren deschis, în pepenieră (Pomic., vitic. şi vinific. Mold., 1959, nr. 6, p. 90-91; acelaşi jurn., 1962, nr. 3, p. 39-42; Садоводство, 1964 N= 10, с. 38 - 40). Aceste lucrări de pionierat în Republica Moldova au avut un larg ecou în comunitatea ştiinţifică, precum şi în rândurile practicienilor, au fost puse la baza tehnologiilor de producere a materialului săditor, jucând astfel un rol important la crearea culturii de soi a nucului.
         Prof. I. Comanici a efectuat vaste studii populaţionale asupra variabilităţii nucului atît local cît şi celui din Centrul Genetic Primar contribuind la dezvăluirea mai profundă a potenţialului genetic al acestei specii şi pronosticarea unor forme valoroase. Pe baza acestor cercetări comparate dânsul a elaborat Concepţia Existenţei în Moldova a unui focar al Centrului Genetic Secundar al Nucului, ca bază genetică pentru selecţia de noi soiuri, a evidenţiat mai multe forme de perspectivă, două dintre care au fost omologate ca soiuri sub denumirea „Codrene” şi „Lunguieţe”.
         A stabilit unele legităţi la hibridarea distantă şi a obţinut mai mulţi hibrizi interspecifici, inclusiv J. nigra x J. regia F2 nr.6-2, J. sieboldiana x J. regia F2 nr. 1-1 care îmbină reuşit calităţile înalte ale formei de cultură (coaja sobţire, conţinutului de miez pînă la 55%) şi însuşirile preţioase (rezistenţa la ger şi boli) ale speciilor sălbatice.
        În cadrul cercetărilor citologice a stabilit, pentru prima dată în literatură, numărul de cromozomi la trei specii: Juglans sieboldiana Max.; J. major (Torr.) Helen; J. hindsii Jeps. A stabilit de asemenea forma, dimensiunile şi numărul de cromozomi la 9 specii (din 10) de Juglans, la 3 varietăţi de J. regia (Бюлл. Гл. Бот. Сада. Вып. 125. с. 73-79) şi 19 hibrizi distanţi. La toate aceste specii şi hibrizi s-a constatat numărul de cromozomi 2n=32, ceea ce determină, după cum se crede, diversitatea specifică restrînsă a fam. Juglandaceae Lindl. A descoperit mai multe dereglări în desfăşurarea meiozei la hibrizii distanţi, ceea ce lămureşte cauzele sterilităţii F1.
        A creat o bogată colecţie de specii de juglandacee, soiuri şi forme de nuc comun şi hibrizi distanţi de Juglans L. şi de asemenea Colecţia de Carya pecan de la care a obţinut prima reproducţie moldovenească de pecan în număr de cîteva sute de puieţi, ca bază materială pentru lucrările de introducţie în continuare.
        În aspect aplicativ a implementat metoda de altoire a nucului în cîteva gospodării, arealizat Proiectul de transfer tehnologic „Producerea materialului săditor de soiuri omologate de nuc” (Î.S.S. Iargara). Se implementează soiurile omologate „Codrene” şi „Lunguieţe” în gospodării individuale şi colective şi a hidridului J. nigra x J. regia F2 nr. 6-1 în calitate de portaltoi.
        Este autor a 130 lucrări ştiinţifice, inclusiv 8 monografii (4 în colaborare) şi 6 broşuri şi culegeri în problemele nucului comun şi altor nucifere; conducător ştiinţific a 5 doctoranzi; membru al Consiliului Coordonator al Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova, membru al Consiliului Ştiinţific al Grădinii Botanice a A.Ş.M.; preşedinte al Seminarului Specializat pentru Conferirea Titlului Ştiinţific de Doctor şi Doctor Habilitat de pe lîngă Grădina Botanică a A.Ş.M., membru al colegiului de redacţie al publicaţiei periodice „revista Botanică”.